Din anii 1920, ochelarii de soare încep să fie purtați pentru diferite activități sportive precum golf, tenis și de asemenea, că o nouă modă la plajă. Odată cu anul 1930, ochelarii de soare intră propriu-zis în sfera modei când staruri de la Hollywood precum Bette Davis și Marlene Dietrich au fost fotografiate purtând diferite perechi de ochelari pe platourile de filmare, la meciuri de tenis, la curse de cai, sau doar afișându-și identitatea în public.
Astfel, în timp, ochelarii de soare au devenit un simbol de glamour în lumea Hollywood-ului. La început, această nouă modă a venit cu o varietate redusă de stiluri. Majoritatea ochelarilor de soare din perioada anului 1930, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, aveau lentilă rotundă, plată, din sticlă, iar rama îngustă din celuloid. Singură decizie de stil care presupunea existența unei game mai largi de variante consta în decizia asupra culorii ramei, aceasta fiind de cele mai multe ori translucidă sau în culori apropiate nuanței broaștei țestoase.
Ramele albe, opace, erau de asemenea considerate la modă. Spre sfârșitul deceniului, cererea de ochelari de soare și varietatea de stiluri disponibile au crescut dramatic. În 1938, numărul perechilor de ochelari de soare vânduți au crescut ca peste noapte de la zeci de mii la milioane, iar producătorii au început să vină cu stiluri și culori tot mai variate. Ochelarii de soare au început să fie purtați ca fiind parte din ținutele de stradă, nu doar la ski sau la plajă ca până atunci. Chiar Vogue începuse să propună diverse stiluri de a purta și accesoriza ținute cu ochelari de soare.
Fiind mai accesibili din punct de vedere al prețului decât ochelarii de vedere și fiind asociați cu vacanțe și activități din timpul liber, ochelarii de soare au dobândit caracterul de accesoriu de modă, de amuzament și distracție.